Baze de date punctuale

Un alt tip de date aflate în patrimoniul INCDPAPM-ICPA București sunt Bazele de date punctuale, care conţin date de descriere morfologică, analize chimice, fizice, micormorfologice, pentru o serie de profile de sol. Datele se află în arhiva INCDPAPM-ICPA București, în cadrul Bazei de date PROFISOL, precum şi date care fac parte din reţeaua de monitoring a calităţii solului, administrată de INCDPAPM-ICPA București şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Baza de date PROFISOL

Baza de date PROFISOL (Canarache şi colab., 1998; Vlad şi colab., 1997) a fost realizată în cadrul programului de cercetare-dezvoltare al ICPA în mai multe etape, în perioada 1986 – 1996 (Vlad şi colab., 1997) şi a avut ca scop asigurarea de facilităţi de stocare, regăsire şi prelucrare a datelor despre principalele profile de sol existente sau care se vor realiza în cadrul studiilor şi cercetărilor pedologice din România. Baza de date a profilelor de sol a suferit în timp modificări succesive şi a permis validarea datelor introduse, calculul prin funcţii de pedotransfer al unor proprietăţi ale solului iniţial nedeterminate, transformarea unităţilor de măsură, calculul de valori  medii pe diferite straturi de sol, selectarea unor grupe de profile după diferite criterii şi calcule statistice referitoare la aceste grupe, precum şi desigur listarea a diferite tipuri de rapoarte.

Profilele (Fig. 1) introduse în baza de date sunt identificate printr-un cod numeric cronologic care se acordă în momentul stocării în calculator. Alături de acest cod se stochează numărul de ordine cronologic al profilului în comună şi numărul de identificare a profilului în lucrarea respectivă de cartare (Vlad şi colab., 1997).

Figura 1. Amplasarea profilelor de sol georeferentiate si baza de date ataşată

O serie de date noi (neprevăzute în fişa de culegere) derivate din date primare corespunzătoare, dacă acestea există, se determină conform unor formule clasice sau algoritmi de definire: 4 date generale pe profil; 12 date morfologice pe ansamblul profilului, necesare pentru obţinerea formulei unităţii cartografice de teren; 20 date fizice pe (sub)orizonturi; 8 date chimice pe (sub)orizonturi. De asemenea, se pot calcula 40 date fizice pe adâncimi tip ale profilului de sol, există 4 seturi diferite predefinite de adâncimi tip (10, 20, 50, sau 100 cm) şi se pot preciza de utilizator şi alte seturi de câte maximum 9 adâncimi tip dorite. La acestea, se adaugă calculul unor date primare lipsă: 18 date fizice pe (sub)orizonturi şi 3 date chimice pe (sub)orizonturi.

În plus, BD PROFISOL permite estimarea indirectă a unor date primare lipsă, prin implementarea unor algoritmi (funcţii de pedotransfer) dezvoltaţi în ICPA (Canarache, 1986, 1987) care asigură calculul a 9 însuşiri fizice pe (sub)orizonturi atunci când nu există valori determinate pentru acestea, dar există introduse datele primare corespunzătoare.

Baza de date MONITORING

„Sistemul de monitoring al solurilor agricole şi forestiere” a fost dezvoltat în etape succesive:

• În prima etapa a fost finanţat de Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului (1992 – 2000), când s-au efectuat cercetări în reţeaua naţională de monitoring de nivel I (16×16 km), acoperindu-se astfel întregul teritoriu al ţării (670 situri agricole şi 274 situri forestiere) (Dumitru şi colab., 2000).
• În a doua etapă (2000 – 2002), s-a efectuat a doua determinare a parametrilor de monitoring în 197 situri agricole de nivel I în cadrul Programului Relansin.
• Începând din 2003 s-au continuat cea de a doua determinare în cadrul reţelei agricole de nivel I pentru cele 670 situri agricole.
• În acelaşi timp s-au efectuat studii la nivel II privind diferite procese de poluare şi degradare a solurilor. S-a relansat activitatea de monitorizare a solurilor la nivel local, prin studii pedologice pe teritorii administrative.
• Începând cu 2010, s-a realizat o rețea de situri de monitoring de 8 x 8 km

Determinările au permis realizarea unei dinamici a principalilor parametri de monitoring al solurilor din România. Lucrările de teren au fost executate, în cea mai mare parte, de Oficiile de Studii Pedologice şi Agrochimice, iar analizele de laborator, centralizarea şi prelucrarea datelor a fost realizată de Institutul de Cercetari pentru Pedologie şi Agrochimie. Indicatorii urmăriţi au fost caracteristicile fizice, chimice şi încărcarea cu elemente şi substanţe potenţial poluante a solurilor din reţeaua 16×16 km. Monitorizarea la nivel II a zonelor afectate de diferite procese de poluare a fost efectuată prin realizarea unor studii privind procesele de pantă (eroziune şi alunecări de teren) în diferite zone ale ţării (judeţele Botoşani, Bacău, Iaşi, Neamţ, Suceava Vaslui etc.), precum şi procesele de poluare cu metale grele şi oxizi ai sulfului (zonele Baia Mare, Copşa Mică, Zlatna). În urma studiilor privind eroziunea solului, de-a lungul diferitelor etape, s-au constatat pierderi importante de sol, produse datorită proceselor de pantă şi s-au prezentat modalităţile de reducere a acestora, prin măsuri adecvate (restructurarea folosinţelor, aplicarea amendamentelor şi fertilizanţilor organici şi minerali etc.) (MM, ANMP, 2009).

Profilele de sol din BD Monitoring au fost georeferenţiate (Fig. 2), iar baza de date atribut conţine date despre o serie de proprietăţi morfologice, fizice şi chimice referitoare la profilele respective.

Figura 2. Amplasarea profilelor de sol din reţeaua de monitoring a calităţii solului